Informatii despre orasul nostru.

 

  • PREZENTARE

Orasul Fierbinti-Targ este situat in extremitatea vestica a judetului Ialomita, la aproximativ 35 km de Bucuresti si la aproximativ 25 km de Urziceni.

Unitatea administrativ teritoriala a fost declarata oras in anul 2004 coform Legii nr.83/2004. Localitatea Fierbinti-Targ se compune din orasul Fierbinti-Targ si satele apartinatoare : Fierbintii de Sus, Fierbintii de Jos si Grecii de Jos.

Orasul Fierbinti-Targ este tranversat de raul Ialomita. O mare parte din cuva lacului de acumulare Dridu se afla pe teritoriul localitatii Fierbinti-Targ.

Suprafata teritoriului administrativ este de 5715 ha , din care teren intravilan 551 ha si teren extravilan 5164 ha.

Legatura localitatii cu exteriorul este asigurata de calea ferata Bucuresti-Urziceni , liniile de microbuze Fierbinti –Bucuresti (415 si 448) si linia de microbuze Fierbinti-Urziceni.

Populatia orasului Fierbinti-Targ este de 4756 locuitori.

Zona de nord a localitatii face parte din Situl Natura 2000 Aria Gradistea – Caldarusani – Dridu.

Activitatea preponderenta in zona este agricultura.

 

  • ISTORIE

    - Cele mai vechi descoperiri arheologice de pe teritoriul orasului sunt din sec.III-IV, care atesta existenta unor asezari si comunitati umane ( Necropola – epoca daco-romana) si din epoca medievala (Necropola epoca medievala).

    - Localitatea este atestata documentar printr-un hrisov a lui Gavriil Movila voievod, ortografiata « Hierbinti », la 22 mai 1622. Asezarea de pe apa Ialomitei era inca din acea vreme un centru rural important.

    - In secolelele XIV-XVII apar documente scrise despre existena unor asezari, limitate teritorial si localizate precis sub forma de catune si chiar sate, comunitati constituite cu reguli de convietuire. Documentele doveditoare sunt numeroase : acte de donatii, de improprietarii, vanzari-cumparari. Prima asezare de acest fel atestata printr-un document scris, este satul Tatarei, situat, se pare, la limita sud-vestica a comunei, « intarit » de voievodul Vladislav al II-lea la 1 august 1451 jupanului Mihail din Rusi.(Monografia comunei Fierbinti-Targ, autor Prof. Florian Popescu, pag.20). In secolele XV-XVII s-au identificat un numar important de « sate » de mici dimensiuni (maxim 10-12 gospodarii),mentionate in documente cu urmatoarele denumiri : Tatarai – 1451 (pe Valea Colceagului) ; Bontesti – 1520 (Fundu Danciului) ; Stanesti – 1579 ( Malul Rosu) ; Topoloveni – 1759 (Fierbinti-Targ) ; Baicesti – 1580 (Fierbintii de Sus) ; Stroiesti – 1587 (Stroiesti+Fierbintii de Sus) ; Tatarul – 1587 (intre Fierbinti-Targ si Fundu Danciului).

    - In baza unor cercetari in Campia Romana, istoricii sustin ca aceste asezari omenesti au fost fondate cu mult inainte de mentionarea lor in documente scrise (sec.XIV in timpul domniei lui Mircea cel Batran).

    - Exista documente scrise referitoare la evolutia social-economica din secolele XVII-XX, cu mentionarea unor nume de personalitati istorice de frunte ale tarii, implicate in viata social-economica a unor sate din Fierbinti. Printre acesti stapani de pamant pe teritoriul comunei Fierbinti s-au numarat : Mihai Viteazul, domnitor al Tarii Romanesti (1593-1601): „partea din Stroiesti care a fost cumparata de « raposatul » Mihai Voievod” ; boieri din familia Ghiculestilor, stapanitori ai satelor Fierbintii de Sus si Fierbintii de Jos (secolele XVIII-XIX) ; o parte a mosiei Satului Fierbinti-Targ si Grecii de Jos a apartinut familiei de carturari a Grecenilor ; in 1768, este mentionat ca poprietar al satului Fierbintii de Sus Scarlat Voda Ghica, de la care i s-a spus « Fierbintii Ghicai ».

    - In anul 1862, taranii din sat au participat la rascoala condusa de fierbinteanul Mircea Malaeru, rascoala care a cuprins mai multe sate din Ialomita si Ilfov, pe problema reformei agrare, in timpul domniei lui Cuza.

    - In perioada interbelica, Fierbinti a fost centru de Plasa, cu 51 de sate arondate ; in aceasta perioada localitatea devine un important spatiu al comertului si al mestesugarilor.

    - Intre anii 1960-1968, localitatea a apartinut Raionului Urziceni, Regiunea Bucuresti.

    - Intre anii 1968-1981, localitatea a apartinut de judetul Ifov, Regiunea Bucuresti.

    Exista o legenda locala in ceea ce priveste originea denumirii Hierbinti: se spune ca exista un han care asigura loc de popas pentru drumetii si negustorii care strabateau cu carutele incarcate de marfuri, drumurile sarii de la deal la campie si hangiul le servea toate mancarurile si bauturile calde, fierbinti, de unde drumetii i-au dat numele „La Hierbinti”.

     

  • ECONOMIE

Economia orasului Fierbinti-Targ are un caracter agrar-industrial.

Orasul se afla situat in centrul unui mare bazin legumicol, majoritatea locuitorilor ocupandu-se de cultivarea legumelor.

In localitatea Fierbinti-Targ functioneaza aproximativ 100 de firme, cu cifra de afaceri de peste 15.000.000 €.

Pe teritoriul orasului isi desfasoara activitatea mai multe unitati cu profil industrial, agricol, financiar si servicii:

- Fabrica de ulei;
- Fabrica de pavele si borduri;
- Statie imbuteliere gaz lichefiat;
- Statie betoane;
- Fabrica de cherestea;
- Doua fabrici de paine;
- Fabrica de nutreturi concentrate;
- Moara de malai si uruitor;
- Siloz;
- Baza de receptie;
- Patru societati agricole;
- Posta;
- LOTO;
- CEC;
- BCR;
- CAR;
- Patria Credit;
- Birou notarial;
- Doua statii PECO;
- Doua spalatorii auto;
- Doua statii vulcanizare;
- O statie ITP;
- Doua farmacii Umane;
- Doua Farmacii Veterinare;
- Doua Fitofarmacii;
- Doua frizerii;
- Coafor;
- Doua firme de cablu TV si internet;
- O firma de transport;
- Patru depozite materiale de constructii;
- Patru ateliere confectionat tamplarie termopan;
- Trei sifonarii;
- Firma proiectare si constructii;
- 14 magazine;
- patru supermarketuri;
- trei restaurante

 

  • EDUCATIE, CULTURA, SPORT

- In perioada interbelica a functionat in fiecare sat cate o scoala primara, pentru care s-au contruit localuri proprii inca din anii 1910-1915.

- Tot in perioada interbelica au fost infiintate si au functionat o scoala de meserii si un gimnaziu industrial, transformat intre anii 1946-1948 in gimnaziu unic cu profil de cultura generala.

- In anul 1948 a fost infiintata Scoala Elementara de sapte clase Fierbinti-Targ care a scolarizat, in clasele V-VII, elevii din comunele Fierbinti, Dridu, Micsunesti si Gradistea. In acelas an, a fost infiintata si o scoala medie tehnica cu durata de patru ani.

- In anul 1953, a fost infiintata scoala medie mixta Fierbinti, care avea profil de cultura generala, cu durata de 10 clase.

- In 1963 a fost infiintat Liceul de cultura generala Fierbinti, cu cate doua clase paralel, una cu profil real si cealalta cu profil umanist. Acesta a fost reprofilat in 1977 in Liceul Agroindustrial.

- In prezent, in orasul Fierbinti-Targ functioneaza urmatoarele unitati scolare:

A. Gradinita:

-1 in orasul Fierbinti-Targ,strada Oborului;
- 1 in satul Fierbintii de Sus,strada Calea Urziceni;
- 1 in satul Fierbintii de Jos,Soseaua Maia;
- 1 in satul Grecii de Jos, strada Calea Bucuresti
Numarul de prescolari este de ~ 150.

B. Grupul scolar agricol :

– invatamant primar 4 locatii(Fierbinti-Targ , Fierbintii de Sus, Fierbintii de Jos si Grecii de Jos);
– invatamant gimnazial (Fierbinti-Targ);
– invatamant liceal , filiera teoretica si tehnologica (Fierbinti-Targ).
Numarul total de elevi al Grupului scolar agricol este de ~ 950 .

Cultura

In orasul Fierbinti-Targ exista:

- Camin cultural - in caminul cultural functioneaza clubul copiilor .Proiectul s-a realizat cu sprijinul fundatiei World Vision.

- Biblioteca oraseneasca- are un fond de carte de 15106 volume,din aproape toate domeniile cunoasterii.In cadrul bibliotecii functioneaza centrul CIP realizat prin programul Biblionet,sponsorizat de fundatia Bill&Melinda Gates si derulat in Romania de fundatia IREX.Biblioteca a fost dotata cu 3 calculatoare(casti cu microfoane si camere web)conectate la internet,imprimanta,scanner si videoproiector.

Program de functionare:

Luni-joi intre orele 8 -16

Vineri intre orele 8- 14

- biblioteca scolara.

Personalitati locale:

Nicolae Constantinescu – etnograf, folclorist

S-a nascut la la 5 octombrie 1941, in Fierbinti-Targ, judetul Ialomita. Absolvent al facultatii de limba si literatura romana. Asistent, lector, conferentiar, din 1990, profesor, din 1995, la catedra de teoria literaturii si folclor a Facultatii de litere Bucuresti. Studii de specializare la Portland, SUA, 1976-1988. Doctor in stiinte filozofice al Universitatii din Bucuresti. Membru al Societatii americane de folclor, 1988, al Societatii Internationale de Studierea Naratiunilor Populare, al Societatii de Antropologie Culturala din Romania.

Colaborator la Analele Universitatii Bucuresti, Folclor literar, Limba si literatura, Revista de etnografie si folclor, Romania literara.

Alte lucrari: Sub zare de sare, folclor poetic din comuna Oltina (1973), Lectura textului folcloric (1986), Relatiile de rudenie in societatile traditionale. Reflexe in folclorul romanesc (pentru care a primit premiul Simion Florea Marian al Academiei Romane in 1987).

Numeroase articole publicate in reviste de specialitate, in limbile romana, franceza, engleza.

Marin Constantin – poet, realizator de emisiuni radiofonice

S-a nascut la 19 ianuarie 1952 in Fierbinti-Targ. Absolvent al Facultatii de Ziaristica, Academia Stefan Gheorgiu, 1982.

Redactor la Radio-Televiziune, redactor sef la redactia Radio a Ministerului de interne.

Debut editorial: Mierea pamantului, Editura Ion Creanga, 1976.

Alte volume: Cand cerne bland lumina, 1980; Vesti marunte din satuc, 1982, aceeasi editura; Convorbiri incomode, interviuri, Editura Intact, 1993.

A primit Premiul ziarului Evenimentului zilei, Premiul Pamfil Seicaru, al Societatii ziaristilor din Romania, Premiul Fundatiei Dimineata.

Alexandru Dobre – etnolog, folclorist

S-a nascut la 15 mai 1940 in Fierbinti-Targ.Student al Facultatii de limba si literatura romana Bucuresti, 1958-1963. Director la Caminul cultural din Fierbinti, 1957-1958, ofiter activ, 1963-1971; redactor la Scanteia tineretului, 1971-1976; referent de specialitate la cancelaria Academiei Republicii Socialiste Romania, 1977-1989. Membru in comitetul de redactie al Analelor Academiei Romane, 1977-1989. Membru in Comitetul de redactie, 1979 , secretar responsabil de redactie, 1980-1985, redactor –sef, din 1986, al Revistei de etnografie si folclor. Secretar stiintific al Comisiei de folclor, din 1988.

Doctor in filologie al Universitatii Bucuresti.

Colaborari la publicatiile de specialitate ale Academiei Romane si la revistele Academica,Actualites roumaines, Albina, Almanahul ziarului Satul Socialist, Contemporanul, Curierul romanesc, Folclor literar , Glasul, Interferente, Luceafarul, Magazin, Magazin istoric, Literatura si arte, Munca, Noi tracii, Proverbium Dacoromania, Ramuri, Revista cultului mozaic , Romanul, Roumanian news, Saptamana, Scanteia, Transilvania,Tribuna.

Dan Elias – poet

Pseudonimul lui Teodorescu Daniel, nascut la 7 septembrie 1957 in comuna Fierbinti. Absolvent al Academiei de Studii Economice Bucuresti, 1984.

Profesor la Maia si Fierbinti.Primar al comunei Fierbinti, 1992-1996. Colaborari in Ialomita literar – artistica.

Debut literar in revista Luceafarul, 1983.

Debut editorial : Umbraria, versuri, 1994. Alte aparitii editoriale : Erotica, poeme cu mult albastru, 1995; Elixirul perfect la rosu, 2001.

Marian Stefan – muzeograf,redactor si istoric

S-a nascut in 27 septembrie 1939 la Grecii,comuna Fierbinti , judetul Ialomita.Studii liceale la Fierbinti.Absolvent al Facultatii de istorie din Bucuresti(1963).Muzeograf (1963-1967)si redactor la revista Magazin istoric din 1967.

A publicat (singur sau in colaborare): Romania.Ghid-atlas al monumentelor istorice (1970 , 1974 , 1979); Tinerete eroica ( 1974); Constantin Kiritescu , O viata,o lume , o epoca (1979 ); Pe urmele Magherilor (1983); Radu R. Rosetti, Pagini de Jurnal (1993); Elisa Bratianu, Ion I.C.Bratianu, Memorii involuntare (1999); Tezaurul Bancii Nationale a Romaniei la Moscova (1999); N.D. Stanescu, Intamplari si oameni din Serviciul Secret (2002); Legendele Batranei Doamne (2004); Traite, vazute, auzite (1967-1989)(2004).

In 2007 publica „Fierbinti-Targ. Orasul dintre razoare” – monografia orasului Fierbinti-Targ.

Tita Stefan – interpreta de muzica populara

S-a nascut in satul Grecii de Jos, comuna Fierbinti, la 9 octombrie 1942. Scoala in comuna Fierbinti, 1949-1958. Cursuri de bibliotecari, Snagov, 1962.

Debut la Televiziunea Romana cu formatiile Caminului Cultural Fierbinti-Targ, 12 iunie 1960.

Solista de muzica populara in ansamblul Doina Baraganului, Slobozia, 1960 si in ansamblul Ciocarlia al Ministerului de Interne, 1961; bibliotecara la Fierbinti-Targ, 1962-1964; artist liric la Teatrul de Comedie si Revista Ion Vasilescu, 1964-1985; solista vocala in ansamblul de muzica populara al restaurantului Alunis, IAPL, Bucuresti, 1985-1990.

Turnee in Egipt, 1964, Iugoslavia, 1965, 1969, Albania, 1966, 1970, URSS, 1967, Republica Moldova, 1968, Suedia, 1969, Bulgaria, 1970, Olanda, 1971, Turcia, 1972, Israel, 1973, Franta, 1980.

Inregistrari la Radiodifuziunea Romana, Televiziunea Romana si Electrecord cu orchestrele Ion Albesteanu si Nicu Stanescu.

Laureata a Festivalului international de folclor de la Cairo, 1964; Premiul I la Festivalul cantecului si dansului, Bucuresti, 1960; Trofeul Zeita Artemis, Efes, Turcia, 1972.

In 17 martie 1966 s-a casatorit cu violonistul si dirijorul Ion Albesteanu. Valentin Albesteanu (n.18 august 1975), fiul lui Ion Albesteanu si al Titei Stefan a absolvit Liceul de Muzica George Enescu – Bucuresti, 1994 si Universitatea de Muzica, Bucuresti, clasa de vioara, 1994-1999.

Alexandru Tipoia – artist plastic

S-a nascut la 19 septembrie 1914 in comuna Fierbinti-Targ. A absolvit Academia de arte frumoase, Bucuresti, 1942.

Debuteaza la Saloanele oficiale in 1934. Calatorii de studii in Italia, 1937, 1946-1947, Cehoslovacia, 1965 si 1966, Polonia, 1969. Expozitii personale, la Bucuresti, in anii 1964, 1967, 1970, 1975. Participa la expozitii de arta romaneasca la Budapesta, 1947 si 1965, Viena, 1956 si 1969, Helsinki, 1960, Paris, 1968, Stuttgard, Gaud, Bruges, 1970; Expozitie internationala Tema muzicala in arta contemporana, Budgoszcz, 1969.

Florian Popescu – profesor

S-a nascut la 01.10.1922 si a decedat la 27.06.2005.

A scris Monografia comunei Fierbinti-Targ, publicata in anul 2002.

SPORT

Pe teritoriul orasului Fierbinti-Targ exista:

- un teren de sport in suprafata de 1,6175 ha;
- o sala de sport construita in anul 2009 prin Programul „Sali de sport” derulat de Compania Nationala de Investitii;
- un teren de sport situat in incinta Grupului Scolar Agricol;
- o sala de sport situata in incinta Grupului Scolar Agricol.

Echipa de fotbal a orasului Fierbinti-Targ se numeste „Fulgerul Fierbinti”si in prezent se afla in divizia V, promotia Onoare.

 

  • SANATATE

In anul 1880 spitalul Fierbinti-Targ a fost construit si donat comunitatii de N.C. Georgescu.

Acesta a fost un spatiu reprezentativ al asistentei medicale rurale timp de 123 de ani. In anul 2003 este desfiintat si transformat in Centru de Asistenta Medico-Sociala, pentru care in prezent se realizeaza lucrari de reabilitare si modernizare.

In localitate functioneaza un Complex de Servicii Sociale compus din Centru pentru persoane varsnice si Centru de protectie temporara pentru tinerii care nu mai sunt institutionalizati.

In orasul Fierbinti-Targ mai functioneaza:

- doua cabinete individuale - medici de familie;
- doua cabinete stomatologice;
- un laborator analize medicale;
- doua farmacii.

© Copyright 2012 STEEL WARRIOR All Rights Reserved.